Aleg să-mi hrănesc singur lupii din mine

În fiecare om există doi lupi…unul blând, calm, iubitor, dar și unul care este în permanență pregătit să acționeze, să răspundă, pregătit să atace.

Acești lupi, despre care vorbim, ies la suprafața în funcție de stările prin care trece omul, în funcție de societate în care trăiește, în funcție de anturaj, de familie, în funcție de persoana de lângă el.

În același timp, acești lupi se dezvoltă împreună cu omul, dar și aceasta dezvoltare, pentru fiecare lup în parte, ține foarte mult și de greutățile la care este supus, de destinul pe care îl are și cât de mult apleacă urechea către anumite persoane, care îl iubesc cu ghilimele de rigoare.

Știu…omului îi este foarte simplu să acuze, să arate cu degetul, să judece, dar, din păcate, îi este foarte greu să vadă  realitatea în care trăiești el, cel care acuză, să se arate pe el cu degetul atunci când greșește sau să se judece singur, la sânge, așa cum face cu alții.

În ultima perioadă am ajuns la o concluzie, de care voi ține cont, și anume…chiar dacă unii te cred nebun este important să-ți urmezi visurile tale, să iubești viața cu încercările ei și tot timpul să privești cerul dimineața, iar restul se rezolvă de la sine.

A să nu uit…aleg să-mi hrănesc singur lupii din mine și nu-i voi permite niciunuia să mai muște din sufletul meu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *